CURCUBEU PESTE ANI


   Ei, da!Suflet ciudat si plin de amintiri; de parca as fi deoseama cu istoria! Scormonind pe "teava", am gasit aceasta melodie. si ma uitam ca este un slagar al anilor 80, mai precis, 1981. Aveam 6 ani. Inca traia bunicul. Nu stiu de ce ma fermecau versurile, si va sfatuiesc sa le ascultati cu atentie. Va dati seama , aveam 6 ani. si  eu cantam acest cantec, fie in leaganul din Rovine, fie in fotoliul de acasa. Totdeauna am fost sigur ca am o voce frumoasa. Si de cand ma stiu cant. Cant ,ca tiganu' , de foame, cant de dor, cant de mici tristeti sau bucurii. Nu pot sa cant cand sunt foarte trist sau foarte fericit.Atunci, in fata marilor tristeti si bucurii, nu pot decat sa tac. Dar, revenind:Ce stiam eu, teoretic , ce-i iubirea? la 6 ani. Dar cantecul acesta, despre noapte, despre iubire, m-a fascinat. 
Aveti grija ce saditi in inima copiilor vostri! Ei recepteaza atavic starea generala a spiritului vostru. Iubiti-va copiii, si aratati acest lucru, dar nu facand din ei doar niste consumisti ai energiilor voastre , sau ale altora. Invatati-va copiii sa daruiasca. Sa daruiasca, nu sa risipeasca!!!Este foarte important este acest lucru! Numai asa veti trage nadejde la batraneti ocrotite si neinsingurate.


  Nu mi-am cunoscut prea bine bunicul din partea mamei. Aveam 9 ani cand a murit. Dar ce mi-a ramas in inima, este faptul ca de cate ori ne intalneam, aveam o bucurie muta, eu, iara el....Doamne cum ii mai sclipeau ochii de bucurie. Lumea zice ca era sever, imi amintesc ca nu radea,. zambea, cu un zambet frumos. DAR CE TIN MINTE ESTE CA MA IUBEA MULT SI IL IUBESC MULT. 
  Vedeti? Cred ca suntem nedrepti! Am zis "ma iubea" cand vorbesc de el,cel mort, si "il iubesc", atunci cand vorbesc de mine, cel viu. Oare mortii nu iubesc? Noi ii iubim si dupa moarte pe cei dragi, le vedem fotografiile si lacrimam, sau vorbim cu ei la cimitir, langa mormant, si iesim de acolo usurati, parca am vorbit chiar cu parsoana draga, parca ne-a raspuns, parca ne-a dat solutii la oful nostru. Oare ei nu ne iubesc la fel de mult? Zic cartile vechi ca cei morti se bucura cand sunt pomeniti de bine, ca si in iad de sunt, simt o usurare, si ....viceversa...cand sunt graiti de rau. De aici zicala "despre morti numai de bine." Eu am doar amintiri frumoase cu mamaia si tataia. Una dintre ele este aceasta: CANTAM DESPRE IUBIRE ADESEA, DANDU-MA IN LEAGANUL LEGAT DE CRACA UNUI POM....



                                                          BUNICU'


Nici bradul nu-i mai drept ca el
Si nici mahonul mai inalt
Nici preotii nu-s mai in drept
Sa fie scrisi in calendar.

Nici sabie mai cu tais 
Ca ochii negrii ce ii are,
Si nu exista luminis,
Cum fruntea lui, alba imi pare.

Nici pestera mai far'ecou
Cum este doar a lui tacere;
Si nici albina-n zborul sau
N-a adunat mai mult'avere,

Caci bogatia lui si-azi sade
In cele doua maini si-o minte!
Desi plecatu-mi-a departe,
Tot ce-a cladit, si-acum e-n tinte.

Nu-i oaste cu tel mai infipt
Cum are mersul, cand strabate 
Poteca ce ia pregatit
Culcus blajin...numit si...moarte.

Dar cum poti asa sa dobori 
Un om ce nu-i doar om---el este
Un sat, un templu cu comori,
Un munte-nalt cu dalbe creste.

Acesta este el, --in parte--
Bunicu' meu...Sterea ii spune...
Azi locuieste printre astre.
Ieri...sta in satul sau, Rovine.

  Tataia a murit intr-o dimineata de noiembrie, 21, venind dinspre comuna Reviga,  si facand un infarct pe ulita  satului la un colt distanta de casa.Dau detaliul , pt a intelege poezia mai bine.

        poezia e scrisa pe 17  decembrie 2000. si in jurnal mai am o nota:
"17 dec2000/ Duminica celor chemati la cina /orele 01 am/scrisa de nepotul tau caruia adesea ii spuneai"mai blegule!!!" sau il alintai cu "mai dute-n steaua ma-tii!" / Odihneste-te tataie, ca vin si eu curand si avem multe de vorbit" 
Asa scriam la 25 de ani.  

Si ca sa va sterg lacrima din coltul ochilor , si sa inchei pe acelasi ton,
Voua va mai spune ceva numele acesta: MARINA SCUPRA  ???
Mie imi aminteste de un slagar , tot despre iubire, cu care cred ca mi-am inebunit vecinii, mai ales pe familia Cohut. {tot sunt la destainuiri. vroiam chiar sa o iau de nevasta. De unde sa stiu eu ca omul si imbatraneste, si nu ma asteapta pe mine sa cresc???:)) De fapt tot la Corina Chiriac Ramasesem pe la 12 ani, cand mi-am dat seama care e rostul fructului din Rai, si am renuntat sa ma "insor" cu vedete:=))}
                             VIZIONARE PLACUTA




PARCA NU NOI NE ADUCEM AMINTE AMINTIRI, CI AMINTIRILE ISI ADUC AMINTE DE NOI!!!!! asta eu am spus-o, poate uitarati ca sunt geniu.                      

Comentarii

vali a spus…
Ce frumos, nu am stiut ca vroiai sa te insori cu vedete, de cantat canti foarte frumos. De tataia eu am doar o amintire si imi pare rau ca nu l-am cunoscut mai bine, tin minte ca era pe casa Magdutei, iar eu purtam o geaca din fas albastra era primita de la ei ( mamaia si tataia) si mi-a spus tataia sa caut in buzunare, aveam banuti de la el . Foarte fericita eram. Ma bucur nespus ca am amintiri cu mamaia sipica, pe care o iubesc .
arlechinul trist a spus…
STI CA eu nu uit geaca aia albastra?> este culoarea care te prinde si acum, draga mea surioara. daca nu ti-a spus sotul. ti-o spune ....GENIUUUU.
arlechinul trist a spus…
dar nu am stiut ca in ei ai gasit si baanuti. asta este o noutate pt mine. da...aveai 2 sau 3 ani cand s-a stins din viatas, tatatia. Dar o ai pe sipica in amintire.... Strasnica femeie, si mama si bunica

Postări populare