duminică, 11 noiembrie 2012

MĂ HRĂNESC CU SUFERINȚA




 motto:
„Ochiul nu îl vede bine pe Dumnezeu decât printre lacrimi”
Victor Hugo
„Nu e suferință în lume pe care să nu o răscumpere o singură zi de fericire. O mică lumânare izgonește  întunericul dintr-o mare cameră”
Bogdan Petriceicu Hașdeu.
Mă gândesc că B.P. Hașdeu are în vedere și durerea mamei când naște, și cât de repede uită de ea, strângându-și pruncul la piept.. Acum  pentru ca postarea să nu devină macabră, am așezat și două clipuri ale unui grec a cărui voce îmi place mie. În primul clip mă frapează un lucru: cum pot unii , într-o țară cu aproape 9 milioane de locuitori, cu 4 mil. în Atena, 2 mil. în Tesalonik, și restul răspândiți pe insule și continent, să producă un așa spectacol, și să umple un stadion întreg, pt un singur artist, Și asta nu în capitală, ci într-un oraș de provincie. Al doilea clip este ales pentru că mi s-a părut autumnal, melancolic, aproape trist, dar o tristețe dulce, care nu te ucide, ci-ți aduce în inimă amintiri plăcute trăite iubind.... iubind frumosul din om , din cer , din natură, din tine.


 
Mă hrănesc cu suferinta;ea mi-e pâine pe poteci,
Cât mă doare și căt sufăr nu voi fi flămând în veci;
Sunt cuprins de fericire doar când junghiuri mă-nghioldesc ,
Când migrene-mi crapă capul, când , de febră mă-nroșesc;

Dinții când mă dor în gură,gingia când are-abces,
Cordul să-mi dea palpitații, să nu uit că-l am în piept.
Toate aste suferințe nu-s nimic dacă nu am 
O durere sufletească, să le țină un bairam!
 
Să-mi rănească crunt iubirea a amicului trădare;
Să mă ardă, ca în forjă, ultima lui sărutare.
Toate-aceste dulci piroane care îmi străpung ființa
Rai îmi fac în suflet , Doamne și-mi călesc strajnic voința.

scrisă pe 6 noiembrie 2012
în bârlog,
 în timpul unei nopți plină de suferințe trupești , și nu numai.





Niciun comentariu: