DUMNEZEU E LUMINĂ








pentru început vă dedic această melodie.

Dumnezeu e Lumină gonind negrul beznei

El nu o să intre în inima goală

Pe-ale căror pereți mișună umbre

De fantasme carnale  făcând zâmbre,

Luminate de focul patimii lipicioasă ca o smoală.



Dumnezeu e tămâie cu miresme din cer.

Nu se-așează în inimi în care

Lasciv suie fumul ce pute-a mândrie și-a strâmbe averi.

Acestea vă sunt doar poveri

Care vă împiedică zboru-n Eden.

Nu poate vulturul să zboare-n înalt

Cu-o aripă întinsă, și cu gheara în lanț.

Dumnezeu urcă rar pe-un asin, și nu merge.

Călărind cai putere după aur , bani, stele.



Dumnmezeu e-un ocean nesfârșit de iubire!

Nu-ncape-tr-o inimă strânsă de frică.

Dar se lăfăie blând,

Dansează valsând,

Într-o lacrimă cursă și-n dor, și-n necaz.

Pe-un astfel de suflet îl ține viu și treaz.



Dumnezeu este-o stare de „Drepți!”și-„n genunchi!”!

Nu-ncape-ntr-un trunchi strâmb, găunos, plin de stârvi;

E-o amplă mișcare de „Da! ” și de ”Nu!”

Și nu-ncape-n „poate..”sau „Știi,  să vezi tu…”

E-o certitudine clară prin faptul că ești,

Că-ntre înger și drac , omule , liber  trăiești!



Ai grijă prietene cum stai și cum cazi.

Că stai în iubire , și-n ură te arzi.

Trăiește-ți clepsidra ce-n fir de nisip

Veșnicia ți-o coace la foc molcom, mic.

Dă-i clipe , tu, timpului bimilenar,

Făcându-ți prieten din Cronosu-avar!

 

9 august 2013

Dervent

Orele 5.30.




Comentarii

Postări populare