ÎN LUNGA TA TĂCERE
motto:
Vine o zi în care v-om deschide ochii doar pentru a vedea moartea!
În lunga Ta tăcere și-n pacea ce mă poartă
Aud - și mă-nspăimântă - pădurile de brad
Cu urlet ca de lupii goniți de burta goală;
Întunecate umbre care-mi fac viața iad.
Lumină-mă posac, apoi, prin fag și carpen,
Și fă-mi un minb de aur din frunze de mesteacăn
Care foșnesc a valsuri și-a curs de apă, viu.
Și lasă-mă să freamăt opt veacuri de pământ!
Îngroașă-mi vâna
Doamne, și fruntea-mi nalț-o-n vămi!
Spre Tine
zboară-mi cântul când frunza mi-e mormânt.Când fluieră din frunza cât inima-mi de mică,
Și pitulă-mă-n barba-Ți de Dumnezeu blajin,
Atunci când noaptea cântă vreo pasăre trezită.
Aicea unde plopii miros a seu de viață,
Cu foșnetul lor veșnic mă lasă fără minți,
Și mă azvârle-n eros ca-ntr-o cleioasă ceață.
Plutesc apoi sub
sălcii ce-mi plâng cu picuri mari
Pustia de risipă pentru atâți nevolnici;
În susurul de
Dunări, doar plescăitul rar Pustia de risipă pentru atâți nevolnici;
Al vâslelor , mă-mbie să ies dintru adâncuri.
Apoi mă regăsesc și Te găsesc, Stăpâne,
În foșnetul verzui al holdelor de stuf
Acesta-mi redă pacea credintelor în Tine
Și-mi amintește
cântul de îngeri prin văzduh.
multe interpretări sunt ale acestei simfonii; cred cu tărie că nici una nu o egalează pe aceasta.
3o august, 2014.
Sf. Ierarh Alexandru.
Dervent
Comentarii