DUNĂREA
Motto:
„Tinerețe.... Vârstă la care iluziile sunt înlocuite tot de iluzii.”
Victor Hugo
Când mi-e inima mâhnită
De a lumii
gâlcevire
Fă-mă Dunăre
tihnită
Să mă vărs spre
nesfârșire.
Fă-mă Dunăre
albastră
Când al patimii
roș foc
Trupul vrea să-l
mistuiască;
Nu m-aș tulbura
deloc.
Fă-mă Dunăre
verzuie
Când ateice
rafale
Vor pământul
să-Ți usuce,
Fă-mă tu
Păcui-de-Soare!
Fă-mă
Dunăre-ntreită
Pe sub sălcii să
îmi duc
Vești de doruri
răzlețite
După cântecul de
cuc.
Fă-mă
Dunăre-ntr-o noapte,
Ca , curgând spre
răsărit,
În a plopilor
dulci șoapte
Tu să-mi spui:
„Bine-ai venit!”
Fă-mă Dunăre cu
maluri
Pe meleagul
românesc,
Să văd jalea,
s-ascult doruri,
Și Ție să le
vestesc!
August, 2009:
Scrisă pe insula
Păcuiul-lui-Soare,
Unde se află
ruinele cetății bizantine Vicina.
Comentarii