CÂNTĂ CUCUVEAUA

Cântă cucuveaua, cântă,

Noaptea, moartea mi-o descântă,

Și mă strigă și mă cheamă,

Inima mi-o prinde-n gheară.

Câinii latră la stafii

Oare viu înc-oi mai fi?

Dau un zvon de fur ce vine

Viața s-o fure din vine.

Cucule, ce-mi strigi mereu

Că ești singur și ți-e greu?

Pana sură ce-ți avânți

Când numele-n van ți-l cânți?

Foșnesc plopii fără vânt,

Limba-mi n-are-acum cuvânt,

Cu fața ascunsă-n glugă

Mă bâjbâie moartea hâdă.

Și cum greu mă dibuiește,

În cei dragi ai mei lovește.

De aceea am decis

Să mă duc spre ea pieptiș

Să-i dau mâna, s-o conduc

Pân-la umbra unui nuc

Acolo s-o-mbrățișez

și în groapă s-o așez.

Pe un pat de frunze moarte.

Pe curând..și bună-noapte!
27 martie 2016
Dervent