sâmbătă, 23 aprilie 2016

BUCUREȘTI




Mai așteptat cu ploi autumnale
Cu oameni zgribuliți, cu oameni mici.
Cu soare strălucind între rafale,
Cu lacăte pe ușă de biserici.


Și mai primit cu floarea în castan
Cu liliac și cu lalea și covrigi calzi,
Cu cerșetori cu-ndrăgostiți în parc,
Cu iz de București patriarharzi.

Mi-ai plimbat starea-n Cișmigiu ca pe-un
Pensionar ce nu-și mai vede rostul
În lumea asta care-i praf și scrum
Și-n umbra crucii-și cată adăpostul.

Mă-ntorc acasă-n schitul meu sihastru
Tot mai pătruns de-o bucurie sfântă
Că nu ai reușit să-mi pui căpăstru
Și încă-n mine libertatea cântă.

Te-am regăsit penibil și posac
Te-asemeni tot mai mult cu-o groapă-n Belu
Că îngeri de granit în ploaie-ți zac
Pe când valorile-au zburat, umplându-ți cerul.

Miroși a hoit și a apocalipsă.
În tine, să fii viu e o minune.
Încerci un zbor cu o aripă lipsă...
Adio! „Pe curând„ nu-ți mai pot spune.
Prea te-aș minți, pe tine și pe mine.

21 aprilie 2016, orele 6.30
București

Niciun comentariu: