VINO

Vino-mi iubite! Adă-mi în noapte

Gutuia tomnatică, dulce.

Zi-mi ce e-n țară, da-n șoapte,

Fă-mi focul și lemne-mi aduce.

Vino, și-n plete îți poartă

Al crivățului iz albăstrui.

Să nu uiți gutuia s-o pui

În geamul ce vede spre stradă,

Ca Hrist din icoană s-o vadă.

Vino cu neaua pe umeri,

Ca un erou de pe front.

Să nu-i mai ți clipelor cont

Și-n pătură-mi intră, și-n creieri.

Vino, că-i cald în odaie!

Căldura-mi zvâcnește din vene

Și doru-mi se zbate în perne

Ca neaua ce cade greoaie.

Vino, că-i frig fără tine!

E trist ca-n păduri de salcâm,

Ca o troiță în drum,

Mi-ngheață ființa în mine.

Vino, ca neaua pe cetini:

Calm, jucăuș, vesel, viu.

Vino, să pot să-ți mai fiu

Sulfetu-n care te legini!

Vino, și cântă-mi colindă!

Vino, și taci, și bea vin!

Topește-te-n mine deplin

Să ningem săruturi cu vină.

Odaia eden să-mi devină

Și candelă blândă și lină

Asemeni cu Luna cea plină.

18 decembrie 2015

Dervent.