PICURĂ LACRIMI DE ÎNGERI CĂZUȚI

Picură lacrimi de îngeri căzuți;
Se preling peste sufletul meu.
Îmi pătrund îmi ființa prea tristă mereu...
Vin peste mine în picuri mărunți.
Ca un blestem îi presimț, trimis de vreun zeu.

Vin peste mine rostogol grei munți !
Îmi intră Ceahlăul în creier;
Mi-e sufletul negru și trist ca un greier;
O vraj-aruncată-n răspântii
Îmi face privirea mister. 

Arde-n mine-abisul pământului.
Ființa-mi, ea însăși, de lut,
Se-aprinde de patimi ce pacea n-au vrut.
Crește în mine, ca și foamea lupului,
Flacăra spicului rupt.

Atunci s-o așterne pacea în mine
Ca o lumină de august
Când eu, în piroane-oi striga către Tine
Și Dunărea mea s-o preface în must,
Sau în viță cu coarde negru-maritime!!!

20 februarie 2014.
Dervent.